Despre Costinesti

Costinesti-ul este dominat de spiritul tinar de "viata de noapte" de distractiile in aer liber. Plaja Costinestului se intinde pe o suprafata de 9 km. Costinesti ramine locul de intilnire al tinerilor de pretudindeni.
Unul dintre principalele puncte de atracţie ale Costineştiului este epava care poartă numele de ”Evanghelia”, aceasta a eşuat la sfarşitul anilor ’60 datorită condiţiilor atmosferice nevaforabile şi a vizibilităţii reduse. Noaptea târziu, pe timp de furtună vasul s-a apropiat foarte mult de mal, căpitanul având convingerea că se află în vecinatatea portului Constanţa. Carena vasului a rămas blocată între două stânci în formă de V.
Evanghelia a fost o navă comercială greacă aparţinând vestitului om de afaceri Aristotel Onassis. Datorită costurilor mult prea mari de recuperare, ea a fost abandonată, intrând ulterior in patrimoniul statului român şi devenind simbolul Costineştiului.

Cei ce vor să îşi testeze limitele şi să-şi încerce curajul pot ajunge la epavă fie înnot sau cu o ambarcaţiune uşoară. Nu numai în timpul sezonului estival turiştii pot beneficia de frumuseţile şi de tratamentele de sănătate, ci şi iarna când pe lacul cu apa dulce apar lebede sau raţe sălbatice la iernat.  Plaja este pustie, mult mai curată ca în sezonul estival iar marea de un albastru profund şi lipsesc algele. După furtună pe plaja apar scoici sau melci de mare de dimensiuni impresionante, de care se pot bucura turiştii sosiţi pe litoral.
Relief
Zona de costă a Costineştului este marcată de mai multe trepte:
5-15 m, de-a lungul ţărmului,
20-30 m, cu o mare continuitate, pătrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în jurul limanelor şi lagunelor,
35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte înconjurând limanele şi lagunele maritime,
50-65 m, cea mai dezvoltată treaptă cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4-5 km,
70-85 m, cea mai înaltă treaptă situată la contactul cu podişurile interioare.
Aceste 5 trepte sculptate în depozite sarmaţiene sunt acoperite de depozite de loess.



Resursele solului şi subsolului
Solurile au o dispunere etajată sub formă de faşii în directia vest-est, pe fundalul cărora s-au format local soluri intrazonale . Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeană ocupând cea mai mare. Aceste soluri formate pe suprafeţe orizontale sunt cu pante foarte mici având altitudini de peste 100m (150-250m), pe leossuri, argile şi aluviuni, stratul freatic aflându-se la adâncimi de sub 20metri .
Aici se întâlnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic, castaniu de pădure, ciocolatiu şi cambrice. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluvio-coluviale şi rendzinele. Pe suprafeţe foarte mici, izolate mai pot fi întâlnite rogosolurile, nisipurile şi litisolurile. Subsolul oferă şi ape minerale. Alte surse importante sunt: iarba de mare şi algele roşii .
Plaja există în partea mediană a staţiunii pe o lungime de cca. 900 m.
În zonele cu faleză abruptă există o fâsie de plajă, cu lăţime şi calitate a nisipului dependente de starea de agitaţie a mării, de cca. 10-15 m în perioada de calm marin.


Hidografie
Salinitatea apei mării oscilează între 17% pe litoralul românesc, 18% în largul mării şi 22% la mari adâncimi. Temperatura medie anuală a apelor Mării Negre în zona litoralului românesc este de 12.70C . Flora şi fauna se dezvoltă numai în stratul superior (până la 180metri adâncime). Se întâlnesc forme proprii ca familia sturionilor, scrumbia albastră, iar la gurile de vărsare ale fluviilor forme de apă dulce (gingirica).
Frecvent pot fi întâlnite forme interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare, unele specii de delfin (porcul de mare), un mic rechin (câinele de mare ) şi mai rar foca din Marea Neagră.
Flora este alcătuită din alge verzi, roşii şi brune şi se dezvoltă până la adâncimea de 75-80 metri până unde pătrunde lumina soarelui. Lacul Costineşti este amenajat turistic şi nu are surse de influenţare în afara văii Schitu, care are zone cu exces de umiditate la vest de calea ferată. Marea Neagră constitute un ecosistem sensibil în zona de coastă aferentă teritoriului administrativ al comunelor Tuzla si Costineşti nu sunt deversări sau alte surse care să duca la influenţarea calităţii apei mării. coastă a staţiunii se află lacul Costineşti cu apă dulce, conturându-se biotopul marginal palustru, în care vegetaţia este predominant hidrofilă.
Vegetaţia Mării Negre este formată din asociaţii de plante, alge de mărimi şi culori diferite şi iarbă de mare singura plantă cu flori din apele marine româneşti. În staţiune, spaţiile verzi intravilane, au un rol estetic peisagistic deosebit.
În lacul Costineşti precum şi Marea Neagră sunt întâlnite frecvent exemplare de :
şerpi de apă, peşti importanţi pentru pescuit (calcan, scumbie, hamsii, guvizi, pisică de mare, caras, şi alţii) şi numeroase păsări cum ar fi pescăruşii.
Pe nisipurile maritime fauna este reprezentată prin numeroase cochilifere (scoici japoneze, scoici albe, midii, stridii ).

Climă
Staţiunea Costineşti se bucură de un climat de litoral maritim, cu veri călduroase (în iulie temperaturi peste 27 grade Celsius) şi ierni blânde (în ianuarie medii termice de 0 garde Celsius).Vara predomină zilele senine, iar durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi, ca de altfel pe tot litoralul românesc. Vara nebulozitatea este foarte mică de aproximativ 3.0, 3.4 zecimi. Precipitaţiile sunt sub 400 mm anual, vântul având viteze reduse. În zilele de vară se simte din plin briza marină. Briza este un vânt uşor care suflă regulat la ţărmul mării, în timpul zilei dinspre mare spre uscat iar în timpul nopţii dinspre uscat spre mare. Clima Costineştiului are o serie de particularităţi cum ar fi: durata timpului însorit depăşeşte 2.200 ore (vara peste 300 ore lunar), media anuală a temperaturii aerului depăşeşte 11 grade Celsius, intervalul anual fără îngheţ depăseste 230 zile/an, energia razelor solare însumează peste 125 de mii de calorii pe centimetrul patrat, cea mai caldă perioadă este a treia decadă a lunii iulie-prima decadă a lunii august, vremea frumoasă începe la jumatatea lunii aprilie şi continuă (în salturi) până după jumatatea lunii octombrie. Plaja întinsă, cu nisip fin este amenajată pentru talasoterapie şi helioterapie fiindorientată spre est beneficiind de soare pe toată durata zilei (specific de care beneficiază puţine plaje din Europa). Unicitatea staţiunii este dată însă şi de situarea sa, la adăpostul capului Tuzla, pe direcţia unui curent marin de coastă favorabil depunerilor de nisip pe plaja lungă de aproape 2 km. Intrarea în mare se face destul de brusc, pe fund fiind nisip şi pietre.